Decizia Curtii Constitutionale

În ziua de 24 martie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) teza întâi și art.145 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

– art.142 alin.(1) teza întâi: „Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia”;

– art.145 alin.(1) teza întâi: „În caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte instanţe de acelaşi grad din circumscripţia sa”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate, prin raportare la prevederile constituţionale ale art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil şi art.124 alin.(2) privind imparţialitatea justiţiei, şi a constatat că dispoziţiile art.142 alin.(1) teza întâi şi ale art.145 alin.(1) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de parte a curţii de apel în raza căreia funcţionează instanţa învestită cu judecarea litigiului.

Decizia este definitivă și general obligatorie.